Arte: Difference between revisions

m
bannumer sahigi
m (bannumer sahigi)
m (bannumer sahigi)
Line 8:
 
== Mena de "arte" ==
Banete loga ki arte sen produti or xey hu da befale har nyatu cel na estimuliestimula ganci de insan, pia siko ji ruho de insan. Artexey pimpan behukimu fol denkwanti hu to efeto insan, dennumer insan hu abil na gwanxi se tas to, ji denkwanti hu te jacigi to.
 
Unyum ji maxmo umumi mena de artoarte sen "ordenu". Fol hin mena, arte bekrea denwatu hu ren ordenu plu xey ewrekado in globa cel neo or alo diseno or figura; or denwatu hu ren ordenu kolor cel soho nerya in pentu cel na krea imaje or sol krea meli or interesne diseno.
 
Arte ible vyata ganjon. Arteyen ible ganjon ban ganjon ji vole na vyata to yon na krea banto menapul fol se. Maxori arte hu bekrea fol hin kaso bekrea tas arteyen fe tayti fe juitim. Fe hataya, eger pia juitim sen abil na gwanxi se tas ganjon, den artexey ible xa sen demolimo suksespul.
Line 23:
In Ewropa, xafe Midi Daywatumon, le hay "Rixencu". Insan le riewreka syensi ji arteyen harizin na pentu te hu da no sen dinili cuyoyen. Insan kom [[Michelangelo]] ji [[Leonardo da Vinci]] le haji pentu dinili imaje, mas ete harizin na pentu pia mitoli imaje. Hin arteyen pia fatmin ''perspetiva'', hu in da xey fe teliya okocu maxmo lil in imaje. Hinto le sen neo koski dur Midi Daywatumon insan ger pentu moy figura fe nerya ji sol sohokoberi. Hin arteyen pimpan yongu nudiya in sesu arte.
 
Dur dyer 19yum cennyan, arteyen in Ewropa, fol [[Modernoya]] le kreikrea multi neo pentuestilo kom [[Klasikoismo]], [[Romanismo]], [[Realismo]], ji [[Inpresyonismo]]. Histori fe arte of desduayum cennyan inkludi [[Vyataismo]], [[Fovismo]], [[Kuboismo]], [[Dadaismo]], [[Suprarealismo]], ji [[Minimumismo]].
 
== Rol de arte ==
In bannumer sosyaltim, insan fikir ki arte deya insan hu da le krea to. Ete fikir ki arteyen ingi sesu "talento" ji industri tas arte. Fol hin oko, arte sen milki de arteyen, gardido fal kopihaki.
 
In alo sosyaltim, insan fikir ki arte deya nilte. Ete fikir ki sosyaltim plasi sesu sosyal kapital cel in arteyen ji tesu artelari. Fol hin oko, sosyaltisosyaltim sen lari hu da le krea arte yon arteyen.
 
=== Funsyon de arte ===
Line 38:
2) Meliyali funsyon
 
: ArtexeycanArtexey abil na hoxgi insan yon na sen meli.
 
3) Lefeokoli funsyon
Line 44:
: Bannumer arteyen rasamu denpul hu te oko xaya; bannumer te sen sahi, maxori te no sen...
 
4) Amusali funsyon
4) Amulsali function
 
: Arte fikirgi imi tem to, no tem realya; imi cudu rahatu.
 
5) VaciliJacili funsyon
 
: Arteyen le jacigi keto? Te suki/possuki ke cele in aksyon de insan? Hinto pimpan beoko in artexey.
Line 54:
6) Alimli funsyon
 
: Arteyen le vole na dadal ke mesaje, tatiminitatmini, or politili alogi?